Voiam fara de grija sa fiu, precum ingerii 

 

Se spunea pentru avva Ioan Colov, ca a zis odata fratelui sau celui mai mare: voiam fara de grija sa fiu, precum ingerii sunt fara de grija, nimic lucrand, ci nelipsit slujind lui Dumnezeu. Si dezbracandu-se de haina, a iesit in pustie. Si facand o saptamana, s-a intors catre fratele sau si dupa ce a batut in usa, l-a auzit pe dansul si mai inainte de a deschide, a zis: tu cine esti ? Iar el a zis: eu sunt Ioan, fratele tau. Si raspunzind i-a zis lui: Ioan s-a facut inger si nu mai este intre oameni. Iar el i se ruga zicand: eu sunt ! Si nu i-a deschis lui, ci l-a lasat pana dimineata sa se trudeasca.

Surubul insurubat cu o injuratura

 

Un tanar l-a viziat oarecand pe un parinte si i-a zis:

- Parinte, injur. Dar se intampla ceva ciudat. Cand incerc sa insurubez un surub si el nu se insurubeaza, ma infurii. Cum injur, imediat se insurubeaza surubul.

Parintele i-a raspuns fara tulburare:

- Asa si trebuie sa se intample !

La uimirea tanarului, parintele continua:

- Un diavol impiedica surubul sa se insurubeze si un altul te indeamna sa injuri. Cand al doilea te biruieste sa injuri, primul pleaca de la surub si indata se insurubeaza. Ia aminte, fiule, sa nu injuri, ci sa te rogi cand lucrezi.

 

 

Cum trebuie infruntat vrajmasul

 

Când un părinte nevoitor a fost întrebat cum trebuie înfruntat vrăjmaşul, a răspuns: Dacă vine cineva să te ucidă, legea nu te condamnă dacă îl ucizi tu apărându-te. Dar în loc să îl ucizi, te poţi purta mai omeneşte şi să îl scoţi din luptă rănindu-l. Dacă, însă, ai tăria duhovnicească necesară şi îl înfrunţi cu rugăciunea, atunci faci cel mai bun lucru.

 

 

Sa ramanem uniti cu Hristos

 

Staretul Varsanufie de la Optina spunea adesea:

"Mi se intampla sa aud plangeri cum ca traim vremuri grele in prezent, ca acum s-a dat libertate deplina fiecarei invataturi eretice si fara de Dumnezeu, ca Biserica este impresurata din toate partile de atacurile vrajmasilor, care se ridica impotriva ei cu putere si ca o rapun aceste valuri intunecate ale necredintei si ereziei. 

Eu raspund intotdeauna: "Nu va nelinistiti! Nu va temeti pentru Biserica! Ea nu va muri: portile iadului nu o vor birui pana la Infricosatoarea Judecata. Nu pentru ea trebuie sa va temeti, ci pentru voi insiva si e adevarat ca vremurile noastre sunt foarte grele. De ce? Din cauza ca acum e foarte usor sa te dezlipesti de Hristos, iar atunci vine moartea“.

 

 

Mai traiesti?

 

Avva Varsanufie a trait timp de patruzeci de ani intr-un mormant, timp in care nu a vorbit cu nimeni. Cand a iesit de acolo, l-au intrebat ceilalti: "Mai traiesti?". Iar el a raspuns: "Traiesc cu adevarat". Apoi l-au intrebat iar: "Spune-ne ce faci, cum iti petreci timpul". La care avva a raspuns: "Guvernez lumea, impreuna cu Dumnezeu".

 

 

O lectie despre inchinare 

 

Intr-un sat traia un copil care se nascuse fara maini. Cu toate ca era de mic orfan, se arata tuturor plin de bucurie.

Intr-o zi de sarbatoare, un boier al locului, iesind din biserica, l-a vazut pe copil ca sarea cu picioarele desculte, inainte si inapoi, la dreapta si la stanga, peste o balta.

– Ce faci, blestematie? Asa se iese de la Sfanta Biserica?

Copilul ii raspunse:

– Iertare, domnia-ta, dar daca n-am maini, ca toata lumea, ma inchin cum pot, sarind crucis in cele patru colturi.

Boierul s-a dat un pas inapoi, si-a facut o cruce mare, multumind lui Dumnezeu pentru cele descoperite.
 

Arata indelunga-rabdare si iubire 

"A zis bătrânul: Dacă te ajunge vreo boală a trupului, să nu te nelinişteşti. Căci dacă stăpânul tău vrea să-ți încerce trupul, cine eşti tu să te superi? Nu-ți poartă El grijă de toate? Nu cumva trăieşti în afară de El? Rabdă, deci, şi roagă-L să-ți dăruiască cele ce-ți sunt de trebuință; căci aceasta este voia Lui. Arată îndelungă-răbdare şi iubire." (Viața Sfântului Macarie Egipteanul, II, 4, în Părinți și Scriitori Bisericești (1992), vol. 34)

 

 

Predestinarea 

O persoana refuza sa mearga la Biserica. Invoca tot timpul ca daca Dumnezeu a prevazut sa fie fericit, va fi fericit indiferent daca va merge, ori nu va merge la Biserica.

Intr-o zi, un vecin l-a vazut la lucru. Cunoscand motivul pentru care acesta nu merge la Biserica i-a spus:

- Daca Dumnezeu a prevazut ca aici se va face porumb, de ce mai semeni, pentru ca indiferent daca semeni, ori nu semeni, se va face porumb si toata munca ta e deci degeaba.

 

 

Cearta intre doi preoti 

Cineva spunea ca a asistat la o cearta intre doi preoti. O cearta dura, in care cei doi isi adresau cuvinte aspre. Dar si le spuneau cam asa: "Esti necinstit, Prea Cucernice Parinte", zicea unul - "Sfintia ta esti un om de nimic" raspundea celalalt.

Se acopar oare aceste cuvinte: "Prea Cucernice", "Sfintia Ta" cu "necinstit" si "om de nimic"? Era cearta aceasta in masura sa exprime sfintenia si cucernicia? Cel care a povestit aceasta intamplare spunea: "Nu m-a deranjat cearta, mi s-a parut omeneasca. Se mai intampla. Dar isi ziceau mereu "Prea Cucernice" si "Sfintia Ta". Nu omiteau aceste titluri de onoare chiar si atunci cand isi spuneau cuvintele cele mai grele."

Cand apelativul pe care ni-l asumam nu acopera realitatea, atunci descopera impostura. Si este starea cea mai grava in care poate cineva cadea.

 

 

Ce aduce apropierea de Dumnezeu 

Un monah s-a dus la un parinte sfant si l-a intrebat: 
- Cum ai dobandit o smerenie asa de mare si atatea harisme, parinte?
- Fiul meu, i-a grait parintele, eu sunt plin de slabiciuni si neputinte, sunt mai rau decat toti. 
Monahul a staruit. 
Atunci parintele i-a raspuns: 
- Primarul satului este ca imparatul in satul lui; insa cand imparatul il cheama in capitala si se intalneste cu ministri si generali, atunci vede ca e un nimic, un zero; astfel, cu cat se apropie cineva de Dumnezeu, cu atat se smereste mai mult.

 

 

Pictorul cel bun 

Să ne închipuim un portretist care, privind cu atenție la chipul împăratului, îl pictează. Dacă fața împăratului este îndreptată spre pictor și privește către acesta, pictorul zugrăvește ușor și bine chipul; dacă împăratul își întoarce fața și nu privește către pictor, acesta nu‑l poate zugrăvi. În același chip și Hristos, pictorul cel bun, zugrăvește numaidecât, în cei ce cred și privesc mereu către El, un om ceresc, după chipul Său. Luând ceva din Duhul Său, din ipostasul Său și din lumina cea inefabilă, zugrăvește în sufletul acestora un chip ceresc și îl logodește cu mirele cel bun și blând. Deci, dacă cineva nu privește totdeauna spre El, disprețuind totul, Domnul nu va putea să‑i zugrăvească chipul cu lumina Sa. Se cuvine deci să privim totdeauna către El, să credem în El, să‑L iubim pe El, să disprețuim totul și să luăm aminte la El, pentru ca El să zugrăvească chipul Său cel ceresc și să‑l fixeze în sufletele noastre. (Sfantul Macarie cel Mare)

 

 

Dupa moartea duhovnicului 

Povesteau despre avva Isaac ca, apropiindu-i-se sfarsitul, au venit la el batranii si-l intrebau:

- Ce-o sa ne facem dupa tine, parinte?

El le-a zis:

- Vedeti cum am umblat in fata voastra? Daca vreti sa urmati si sa paziti poruncile lui Dumnezeu, El va trimite harul Sau, care va avea grija de locul acesta. Dar daca nu vreti sa le paziti, nu mai ramaneti aici. Si noi ne intristam cand parintii nostri se apropiau de moarte, dar respectam poruncile lui Dumnezeu si sfaturile lor, si traiam ca si cum ei ar fi fost mai departe cu noi. Asa sa faceti si voi si va veti mantui.

 

 

Impatimirea dupa bunurile materiale 

Un om oarecare a gasit odata o suta de lei pe strada. Din momentul acela nu si-a mai ridicat ochii de la pamant. In treizeci de ani a adunat vreo 15.000 de nas­turi, vreo 20.000 de ace de siguranta si inca vreo cateva sute de lei, punand banut langa banut. A ajuns intr-o stare deplorabila, mereu in cautare, mereu avid dupa ceva cat de neinsemnat. In tot timpul acesta a pierdut zambetul prietenilor, frumusetea copacilor, culorile cerului. Cand s-a trezit, era prea tarziu!

 

 

Urechile cele mantuite 

Mai inainte, circula printre crestinii cei din partea de rasarit a lumii o istorioara morala, plina de inteles pentru noi, crestinii.

Se spune ca un om cu viata aleasa, ajungand in Rai, a vazut intre altele si o gramada de urechi stranse la un loc.

Mirandu-se nespus, a intrebat pe Stapanul locului:

- Ce inseamna aceasta gramada de urechi ?

- Acestea sunt urechile oamenilor care au ascultat cu bucurie cuvantul lui Dumnezeu, dar nu l-au implinit in viata lor. Urechile care au ascultat, iata s-au mantuit si au ajuns in rai, dar stapanii urechilor se chinuiesc in iad.

"Nu cei ce aud Legea sunt drepti inaintea lui Dumnezeu, ci cei ce implinesc Legea vor fi indreptati." (Romani 2, 13)

 

 

Doi muncitori 

Pe un ogor, erau doi muncitori: unul plin de credinta, iar celalalt necredincios. 

Stapanul ogorului statea cu ei si-i priveghea. Dupa un timp, stapanul i-a parasit.
Muncitorul necredincios i-a spus celuilalt: 
- "Hai sa ne culcam la umbra, ca doar a plecat stapanul". 
Cel credincios i-a grait: 
- "Al meu e inca aici", si duse mana spre cer.

 

 

Necredinta batranului credincios 

Odata traia un om tare evlavios. In fiecare zi, de cum se trezea, se spala si apoi mergea la biserica pentru slujba de dimineata. Inalta mereu o ruga fierbinte: "Doamne, eu vin mereu la tine, n-am lipsit niciodata. Dimineata si seara, ma rog, fac pomana. N-ai putea veni si tu odata la mine? Dumnezeu i-a ascultat rugaciunea si i-a spus: "Maine voi veni la tine!”

Ce bucurie pe bietul om. A curatat toata casa, a facut mancare, a aprins lumanari. In camera de oaspeti a oranduit multime de tavi pline cu fructe, placinte dulci si flori. Toate erau pregatite pentru a-l primi pe Dumnezeu.
La ceasul slujbei de dimineata, un baietel, care tocmai trecea pe acolo, zareste prin ferestra deschisa tavile cu placinte, se aproprie si spune:

- Tataie, ai multe placinte, nu-mi dai si mie una?
Maniat de indrazneala, omul cel credincios ii raspunde suparat:
- Ia sterge-o, impielitatule, cutezi sa-mi ceri, ce-am pregatit pentru Dumnezeu?
Baietelul infricosat pleaca fugind. Clopotul anunta sfarsitul slujbei de dimineata. Crestinul isi spune: "De buna seama, Dumnezeu va veni dupa rugaciunea de amiaza. Sa-l asteptam.” Obosit s-a asezat pe banca din fata casei. Vine un cersetor si-i cere de pomana. Omul il alunga, fara prea multa vorba. Apoi spala cu grija locul, unde a calcat cersetorul. Trece si amiaza si Dumnezeu tot nu apare. Vine seara. Tot mai abatut omul nostru asteapta vizita fagaduita. La ceasul rugaciunii de seara, se infatiseaza un pelerin si-l roaga:
- Ingaduie-mi sa ma odihnesc pe banca ta si sa-mi petrec noaptea aici…

- Nici gand! E locul, pe care l-am pregatit pentru Dumnezeu!

S-a innoptat. "Dumnezeu nu si-a tinut fagaduiala” isi spune sarmanul om necajit.
A doua zi, omul merge la biserica, la slujba de dimineata, ducand prinoasele si izbucneste in lacrimi:

 - Doamne, n-ai venit la mine asa cum ai fagaduit! De ce?

 - De trei ori am venit si de trei ori m-ai alungat…

 

 

Cine vrea sa traga folos, va trage folos 

Un parinte povestea despre avva Teodor de la Ferme ca s-a dus intr-o seara la dansul si l-a gasit imbracat intr-o haina zdrentaroasa, cu pieptul gol si culionul dinainte. Tocmai atunci a venit la el un satean, ca sa-l vada. A batut la usa, iar batranul a venit sa-i deschida si, iesindu-i inainte, s-a asezat langa poarta, ca sa stea de vorba cu el. Acesta a luat o bucata din haina lui si i-a acoperit umerii, dar batranul a intins mana si-a dat-o la o parte. Dupa ce a plecat sateanul, fratele l-a intrebat: "Avva, de ce ai facut aceasta? Omul a venit ca sa traga un folos, nu ca sa se sminteasca". Batranul, zice el, mi-a raspuns: "Ce vorbesti, avva? Oare noi suntem aici ca sa-i slujim pe oameni? Am facut ce trebuia. Cine vrea sa traga folos, va trage folos; cine vrea sa se sminteasca, se sminteste. Eu cum sunt imbracat, asa imi primesc oaspetii“. Apoi zice ucenicului sau: "Cand vine sa ma vada cineva, nu cauta scuze omenesti: daca mananc, spune-i ca mananc; daca dorm, spune-i ca dorm".

 

 

Sfantul Nicolae 

Una din legendele Sfantului Nicolae ne spune ca acesta ar fi plecat cu Sfantul Ioan Cassian la intalnirea cu Dumnezeu. Mergand ei pe cale, dintr-o data in dreptul lor s-a ivit o caruta a unui amarat. Fiind grabiti spre intalnirea cu Dumnezeu, Sfantul Ioan Cassian i-a spus Sfantului Nicolae: "Parinte Nicolae, n-avem vreme de stat, trebuie sa ne grabim, sa alergam, ca ne asteapta Dumnezeu." Sfantul Nicolae si-a suflecat manecile si a zis: "Du-te tu inainte, Ioane! Te voi ajunge si eu din urma." S-a asezat la marginea drumului, s-a osarduit impreuna cu oamenii si, in sudoarea fruntii lui, murdarindu-se tot, din cap pana-n picioare - caci era noroiul mare la marginea drumului - au ridicat caruta, au pus-o pe drum, s-a sters repede de noroi si a plecat grabit sa se intalneasca cu Dumnezeu si sa-si ceara iertare pentru intarziere. Dumnezeu intre timp, vorbea cu Sfantul Ioan Cassian. Sfantul Nicolae, apropiindu-Se de Dumnezeu, a zis: "Doamne, iarta-ma ca am intarziat. Iarta-ma ca sunt murdar". Mantuitorul ii raspunde: "Nicolae, erai aici dinainte de a fi aici. Pe cand ajutai la caruta aceea de la marginea drumului, tu erai deja la intalnirea cu Mine".

 

 

Lenea imputerniceste ispitele 

Odata, un tanar a venit la Fericitul Ieronim si l-a intrebat:

- Ce sa fac spre a rezista ispitelor ?

Fericitul Ieronim i-a raspuns:

- Nu fii lenes, nu te trandavi. Pasarea nu poate fi prinsa sau lovita de sageata cand zboara, ci numai cand sta pe loc.

 

 

Neputina de a ispiti 

Parintii spuneau despre avva Pambo ca nu zambea niciodata. Intr-o zi, demonii vrand sa-l faca sa rada, au legat o pana de un lemn si o tarau pe jos facand taraboi si zicand: "Ale, ale!". Vazand comedia, avva Pambo a ras. Demonii au inceput sa danseze, strigand: "Ua, ua! Avva Pambo a ras". Dar el le-a raspuns: "N-am ras, ci mi-am ras de neputinta voastra: atatia draci carand o pana".

 

 

Pescuitul interzis 

Protosinghelul Vichentie Malau, de la Manastirea Secu, oprea pe calugari sa pescuiasca.
Odata i-a zis ucenicul sau:
- Parinte staret, da-mi voie sa prind peste din iaz. 
- De ce sa omori pestele pentru lacomia ta? 
- Dar ucenicii lui Hristos cum prindeau peste in Marea Galileei? 
- Dar tu esti ucenicul lui Hristos? i-a raspuns staretul.
Si s-a rusinat fratele de cuvintele lui.

 

 

Oamenii care fac doar zgmot

Intr-o zi, un tata statea impreuna cu baiatul sau de vorba in curtea casei. La un moment dat, se auzi zgomotul unei carute. Tatal ii spuse fiului ca va trece o caruta goala. Fiul, mirat de raspuns l-a intrebat pe tatal sau:

- De unde stii ca este goala, de vreme ce nu o vezi?
Tatal i-a raspuns:

- E usor sa stii cand trece o caruta goala. Cu cat este mai goala, cu atat face mai mult zgomot. De multe ori, la fel se intampla si cu oamenii. Se lauda cu faptele altora. Fac doar zgomot, caci sunt lipsiti de fapte.

 

 

Cat de importanta este ascultarea 

Parintele Azaria se plangea si plangea de cate ori era neascultator. Cand era intrebat despre tristetea sa, el raspundea:
- Un calugar din ascultare este sub binecuvantarea si apararea parintelui sau. Chiar si in absenta lui, binecuvantarile il ocrotesc de multe rele. Un calugar neascultator seamana cu o barca prea incarcata, care e lovita de valuri si pana la urma e scufundata de ele.

 

 

Pacate mari si pacate mici 

Doua femei au plecat odata la o manastire, spre a se inchina. Una dintre ele era cu constiinta neimpacata, caci savarsise un pacat mare, cealalta insa nu se credea catusi de putin pacatoasa, caci, zicea dansa, a facut numai pacate mici la viata ei.

Ajungand la manastire, staretul a ascultat marturisirea pacatelor lor, iar mai apoi le-a trimis la camp, dandu-le un altfel de canon. Celei mai pacatoase el i-a poruncit sa aduca piatra cea mai mare pe care o va gasi, iar celei mai putin pacatoase, sa aduca diferite pietricele.

Femeile au facut ascultare, iar mai apoi s-au intors la parintele cu pricina. Vazand ca au adus pietrele cerute, staretul a zis fiecareia sa aseze pietrele de unde le-a luat.

Cea cu pietricele mici sovaia, iar staretul a intrebat-o:

- De ce eziti ?

- Fiindca este greu sa pun fiecare piatra la locul ei, caci sunt multe si nu tin minte locul fiecareia.

Atunci, staretul i-a zis:

- Ia aminte, femeia cealalta a savarsit o singura fapta rea, dar o tine minte, o regreta si mereu o spala cu lacrimile sale. Ea stie unde e locul pietrei luate. Dar tu, cu pacatele tale marunte si neinsemnate, nu-ti poti aduce aminte cand, cui, unde si cum ai pricinuit rau. Si deoarece pacatele tale sunt mici, dar numeroase, tu nici nu esti in stare sa te pocaiesti pentru ele.

 Femeia ceea ce se credea avand pacate "mici" a inteles ca si orice pacat, oricat de mic ar parea el, intineaza sufletul.

 

 

Cum il impacam pe cel suparat? 

Un parinte l-a intrebat pe avva Pimen:

- Cineva este suparat pe mine si eu ii cer iertare, dar el nu ma crede. Ce sa fac?

Batranul i-a raspuns, zicand:

- Ia cu tine inca doi si cere-i din nou iertare. Daca nu te crede, ia cu tine cinci frati si, daca nici cu cinci nu te crede, ia-l pe preot. Daca insa nici asa nu te crede, nu-ti mai ramane decat sa te rogi, netulburat, lui Dumnezeu, ca sa-l convinga pe acel frate si sa fii fara nici o grija.

 

 

Cand omul dobandeste curatenia 

Un părinte povestea despre avva Pavel că era din părţile de jos ale Egiptului şi locuia la Tebaida. Prindea cu mâna şerpi veninoşi, scorpioni şi năpârci şi-i rupea în două. Fraţii s-au închinat înaintea lui şi l-au întrebat: "Spune, ce-ai făcut de-ai căpătat harul acesta?". El a zis: "Iertaţi-mă, părinţilor, dacă omul dobândeşte curăţenia, i se supun toate vieţuitoarele, aşa cum i se supuneau lui Adam în rai, înainte de a încălca porunca".

 

Ascultarea

Pe cand se afla in Sketis, intr-o zi, avva Arsenie i-a zis avvei Alexandru: "Dupa ce termini de taiat smicelele, sa vii sa mananci cu mine! Dar daca ai oaspeti straini, sa mananci cu ei!". Avva Alexandru lucra asezat si tacticos, iar cand a venit ora mesei inca mai avea ramuri de taiat. Cum voia sa asculte sfatul batranului a stat sa le termine pe toate. Avva Arsenie, vazand ca zaboveste, a mancat singur, socotind ca fratele are oaspeti straini. Avva Alexandru a terminat lucrul tarziu si a plecat. Batranul ii zice: "Ai avut oaspeti straini?". El raspunde: "Nu". Batranul: "Atunci de ce n-ai venit la masa?". El: "Fiindca mi-ai spus sa vin dupa ce termin de taiat smicelele. Ca sa-ti pazesc cuvantul n-am venit, pentru ca abia acum am ispravit". Si, minunandu-se batranul de atentia lui, ii zice: "Dezleaga postul mai repede, ca sa-ti faci pravila si sa bei un pic de apa, altfel iute se va imbolnavi trupul tau".
 

 

 

Magarul cel cazut in fantana 

Intr-o zi, magarul unui taran cazu in fantana.

Animalul planse ore in sir, in timp ce taranul se gandea ce ar putea sa faca sa-l scoata din fantana. Pana la urma se hotara. Ce si-a zis taranul: ca animalul si asa este deja batran si e timpul ca si fantana sa fie astupata, asa ca nu se merita sa mai scoata animalul de acolo.

El isi chema cativa vecini sa-l ajute. Fiecare lua cate o lopata si incepu sa arunce pamant in fantana. Intelegand ce se intampla, magarul a inceput sa urle apoi, spre marea mirare a tuturor, s-a linistit.

Dupa un timp, taranul se uita in fantana si vazu foarte mirat ca, dupa fiecare lopata de pamant, magarul se scutura si pasea un pas mai sus. Peste putin timp, lumea ramase foarte mirata, cand magarul ajungand sus, pasi peste marginea fantanii, iesind foarte bine afara.

*

Nici un necaz si nici o greutate nu are rostul de a ne omora ori de a ne duce in deznadejde, ci de a ne intari si de a ne apropia tot mai mult de lumina, de Dumnezeu.

 

 

 

Drumul spre Imparatia Cerurilor 

Era un mirean foarte evlavios in viata lui si a venit la Avva Pimen. S-au mai intamplat la batranul si alti frati, cerand sa auza de la el vreun cuvant. Si a zis batranul mireanului celui credincios: Graieste fratilor vreun cuvant! Iar el se ruga, zicand: Iarta-ma, avvo, eu ca sa invat am venit. Si silit fiind de batran, a zis: Eu sunt mirean, si vanzand si negutatorind verdeturi, dezleg legaturile si le fac mici, cumpar cu putin si vand cu mult; insa nu stiu din Scriptura sa vorbesc, dar o pilda voi zice. Un om a zis prietenului sau: Fiindca am pofta sa vaz pe imparatul, vino cu mine! A zis lui prietenul: Vin cu tine pana la jumatatea caii. Si a zis altui prieten: Vino tu de ma du la imparatul! A zis lui: Te duc pana la palatul imparatului. Zis-a si celui de-al treilea: Vino cu mine la imparatul! Iar el a zis: Eu vin si te duc la palat, si stau si graiesc si te bag la imparatul. Si l-a intrebat pe el: Care este puterea pildei? Si raspunzand, a zis lor: Cel dintai este nevointa care povatuieste pana la drum, cel de-al doilea este curatia, care ajunge pana la cer, iar al treilea este milostenia, care duce pana la imparatul Dumnezeu cu indrazneala. Si asa fratii, fo-losindu-se, s-au dus.

 

 

Diavolul iubeste barfa 

Avva Casian mai povestea despre un alt batran din pustie ca l-a rugat pe Dumnezeu sa i se dea har, in asa fel incat sa nu dormiteze niciodata cand are loc vreo convorbire duhovniceasca; si, dimpotriva, daca cineva se apuca sa barfeasca ori sa spuna fleacuri, sa adoarma pe loc, pentru ca urechile sale sa nu guste un asemenea venin. Zicea: "Diavolul atata la vorbarie goala si lupta impotriva invataturilor duhovnicesti“, dand urmatorul exemplu: "Odata, cand spuneam unor frati lucruri folositoare, acestia au cazut intr-un somn atat de adanc, incat nici genele nu si le miscau. Vrand sa arat ca la mijloc este lucrarea demonului, am inceput sa povestesc fleacuri, indata fratii s-au inveselit si s-au trezit. Eu am suspinat si le-am zis: "Cat timp am vorbit despre lucruri ceresti, ochii vostri, ai tuturor, au fost cuprinsi de somn, dar indata ce am inceput sa spun fleacuri, toti v-ati trezit cu mare graba". Recunoasteti, asadar, fratilor, lucrarea demonului si fiti atenti si paziti-va sa nu mai adormiti cand faceti sau ascultati ceva duhovnicesc“.

 

 

Usa care trebuie inchisa in post

La avva Pimen a venit candva un incepator in ale calugariei si, discutand cu marele avva, ii spuse printre altele ca s-a hotarat greu sa-i faca vizita.

- De ce? l-a intrebat avva Pimen.

- M-am gandit ca nu ma vei primi, pentru ca suntem in Postul cel Mare! - a raspuns tanarul.

Auzind aceasta, avva Pimen i-a raspuns:

- Aici, in Postul cel Mare nu obisnuim sa inchidem acea usa mica de lemn, ci pe aceasta !

Si avva Pimen puse degetul pe buze.